
Câmpia Bărăganului este una dintre cele mai importante zone agricole ale României, unde culturile de cereale, floarea-soarelui și porumb domină în peisaj. Însă, alături de această producție agricolă intensivă, se conturează tot mai acut o problemă de mediu: gestionarea deficitară a deșeurilor din plastic utilizate în agricultură.
Aceste deșeuri includ folii de solar, folii de mulcire, folii de protecție, furtunuri de picurare, precum și alte materiale plastice folosite în sere, solarii sau sisteme de irigații.
Practica frecventă de a lăsa aceste deșeuri pe câmpuri, fie abandonate, fie îngropate sub pământ pentru a le „ascunde”, contribuie la poluarea solului, apelor subterane și ecosistemului local.
Context local
Surse de deșeuri: Foliile de mulcire din plastic sunt utilizate pe scară largă pentru a controla buruienile și a păstra umiditatea solului, dar, după utilizare, multe dintre ele nu sunt colectate corespunzător. Ambalajele de inputuri agricole (pesticide, îngrășăminte) sunt deseori abandonate pe câmp sau arse, eliberând substanțe toxice.
Impact: Plasticul îngropat se degradează lent, eliberând microplastice care contaminează solul și afectează microorganismele esențiale pentru fertilitate. Substanțele chimice din plastic pot ajunge în lanțul alimentar prin plantele cultivate, punând în pericol sănătatea umană și animală. În plus, poluarea apelor subterane din Ialomița, o zonă cu o rețea hidrografică vulnerabilă, este o altă consecință gravă.
Practicile locale: În contextul provocărilor actuale privind gestionarea deșeurilor în mediul rural, colaborarea dintre fermieri, autorități locale și operatorii de salubritate devine esențială pentru protejarea mediului și sănătății comunității.
Legislație relevantă
Managementul deșeurilor din agricultură, inclusiv al celor din plastic, este reglementat în România prin mai multe acte normative, aliniate la directivele Uniunii Europene:
Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor introduce principiul „poluatorul plătește” și obligă fermierii să colaboreze cu organizații de preluare a responsabilității (OIREP) pentru gestionarea ambalajelor.
Codul de bune practici agricole (HG nr. 964/2000, transpunerea Directivei Nitrați) reglementează indirect poluarea din agricultură, inclusiv prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, care poate afecta calitatea apelor.
Concluzie:
Substanțele toxice din plastic ajung în plante, apoi în farfuriile noastre, punând în pericol sănătatea tuturor. Nu e doar o problemă locală, e o amenințare pentru viitorul nostru! Hai să spunem STOP poluării cu plastic: colectare responsabilă, reciclare și alternative sustenabile. Împreună putem face Ialomița mai verde și mai sănătoasă!
Be the first to comment